Ghidul MICROBILOR

Mii de oameni se îmbolnăvesc  din cauza microorganismelor  pe care le preiau din neglijență de pe suprafețele contaminate, le înghit împreună cu alimentele sau le inhalează din aer. Microbi ca virusurile, bacteriile, ciupercile sau paraziții pot provoca ore nesfârșite de suferință, dacă aceștia nu sunt eliminați din corpul uman.

            Primul grup de microbi, cel al virusurilor, este cel mai mic și adesea cel mai periculos. Virusurile sunt mici pachete de material genetic, care au evoluat pe parcursul a miliarde de ani, infectând oamenii, animalele, chiar și plantele.Virusurile au nevoie de celulele altui organism pentru a se multiplica și a supraviețui. Se reproduc prin invadarea celulelor corpului, unde piratează mecanismele lor de multiplicare, creând mii de copii ale virusului.Versiunile multiplicate pătrund apoi în sânge, ucigând celula infectată inițial și trimițând legiunile de copii în căutarea altor celule, pe care le contaminează.

            Virusurile pot provoca boli, distrugând celulele umane în termen de câteva ore sau zile, și au constituit cauza unora dintre cele mai înspăimântătoare și mortale boli cunoscute. Și deoarece virusurile sunt formate din fragmente atât de mici de material genetic, pot suferi mutații rapide, și și-au perfecționat această abilitate pentru a zădărnici eforturile susținute ale medicinii clasice de a le ține în frâu.

             Genele, materialul genetic uman, sunt formate din două lanțuri de ADN (acid dezoxiribonucleic):fascinantul dublu-helix, descoperit de oamenii de știință James Watson și Francis Crick, deținători ai Premiului Nobel.Această descoperire a revoluționat modul în care înțelegem reproducerea genelor și felul în care acestea pot condiționa orice trăsătură, de la culoarea ochilor sau a părului până posibilitatea de a ne îmbolnăvi de cancer sau parkinon. ADN-ul se formează când două lanțuri de ARN (acid ribonucleic) se combină într-un anumit fel. Fiecare lanț de ARN conține compuși numiți baze, care se îmbină conform unor tipare. Perechile de baze formează un tipar care determină felul în care se transmite materialul genetic. Așadar, lanțurile de ADN stabilesc dacă vom avea ochii albaștri sau căprui. Dacă una dintre baze este înlocuită sau nu se află la locul potrivit, codul genetic poate fi foarte diferit.

            S-a dovedit că microbii au același tip de material genetic ca și oamenii, singura excepție fiind o singură familie de virusuri, virusurile ARN, care au un singur lanț de material genetic, sau ARN. Deci, în timp ce oamenii și virusurile ADN dispun de un mecanism dublu de verificare, de fiecare dată când se multiplică, virusurilor ARN le lipsește această trăsătură biologică. Acest lucru înseamnă că virusurile ARN se pot reproduce mult mai rapid și sunt predispuse să dea erori în codul genetic în timp ce se multiplică. Acest fenomen poartă numele de mutație.

          Unele mutații pot afecta capacitatea virusului de a infecta celulele. Aceste virusuri dispar rapid deoarece nu-și mai pot multiplica materialul genetic. Însă, din când în când, se va produce o mutație care va amplifica puterea virusului de a infecta noi celule-gazdă sau de a stabili diversele sisteme de apărare create( precum vaccinurile sau anticorpii). Aceste mutații pot deschide orizonturi noi puterii distuctive a virusului.

            Se cunosc și au fost descrise circa cinci mii de virusuri, însă există probabil de o sută de ori mai multe.

          În timp ce virusurile sunt formate din pachete minuscule de material genetic, bacteriile sunt organisme unicelulare, în formă de filamente, sfere sau spirale, care au abilitatea de a se reproduce la nesfârșit și în mod independent, cu condiția de a avea suficiente substanțe nutritive și un mediu propice –precum corpul uman. Unele au chiar abilitatea de a se modifica luând formă de spor sau sămânță, clădindu-și astfel un zid protector foarte rezistent. Acești spori bacterieni, produși de microbi precum Antraxul sau Clostridium, pot supraviețui timp de decenii chiar și în cele mai aspre condiții. În momentul în care condițiile se îmbunătățesc, microbii reapar, redevenind activi și provocând boli.

           Bacteriile, ca și oamenii, au ADN. Spre deosebire de virusuri, bacteriile nu depind de aparatul genetic al altor celule pentru a se reproduce și pot dobândi un ADN nou prin mai multe metode. Principala metodă este prin contopire. Bacteriile se pot reproduce cu o viteză incredibilă, creând milioane de generații în doar câteva ore. În plus, noile bacterii pot prelua un fragment de ADN care să le confere imunitate la antibiotice, astfel încât microbul poate să trăiască mai mult și, de cele mai multe ori, să devină mai puternic.

           Bacteriile pot obține un ADN nou și asimilând, prin ingerare, fragmente de material genetic din ADN-ul bacteriilor moarte. Această formă de reproducere este complet străină ființelor umane sau oricărui alt organism pluricelular și conferă bacteriilor un avantaj biologic incredibil. Abilitatea de asimilare a ADN-ului unor bacterii moarte explică de ce un pacient suficient de nenorocos încât să fie infectat cu două bacterii în același timp poate deveni brusc imun la antibiotice.

          Virusurile au capacitatea de a infecta bacteriile prin introducerea unei părticele din propriul material genetic în ADN-ul bacteriei. Acest proces poate avea ca efect evoluția bacteriei infectate. Însă virusul mai poate prelua și o bucată mare din ADN-ul bacteriei când părăsește celula, transmițând-o altor bacterii, răspândind, ca să spunem așa, informația mai departe.

         În ceea ce privește numărul bacteriilor, acestea sunt cele mai rezistente organisme de pe planetă deoarece s-au adaptat la diverse condiții de viață și pot supraviețui în orice mediu. Acești microbi pot trăi și se pot înmulți oriunde, de la lacuri sulfuroase și spații lipsite cu desăvârșire de oxigen până la apa clocotită a vulcanilor de pe fundul mării. Bacteriile sunt, de asemenea, unele dintre cele mai importante surse naturale de energie deoarece pot procesa aproape orice tip de substanță existentă. Unele specii și-au dezvoltat capacitatea de a se hrăni cu plastic, distrugând astfel acest material.

        Bacteriile constituie o componentă naturală a existenței umane: trăim într-o mare de bacterii, prezente atât în interiorul și exteriorul corpurilor noastre, cât și în mediul înconjurător. Conform unor statistici, pe fiecare centimetru pătrat al pielii trăiesc mai mult de 100000 de bacterii diferite. Însă, spre deosebire de virusuri, nu toate bacteriile sunt nocive. Depindem de bacterii în multe privințe: ele ne ajută să fermentăm laptele pentru a produce iaurt, brânză și alte alimente, să murăm varza și să preparăm sosul de soia. În plus, aceste bacterii inofensive – sau flora normală a organismului, în limbaj medical- ne ajută să obținem un echilibru al corpului și sunt tolerate de sistemele noastre imunitare fără să ne îmbolnăvim.

         Pe de altă parte, microbii nocivi, sau bacteriile infecțioase, se multiplică afectând sănătatea gazdei lor, provocând boli și, câteodată chiar moartea. Acest lucru se întâmplă dintr-o mulțime de motive; de exemplu, bacteriile de pe pielea noastră pot prelua un fragment de ADN care să le confere imunitate la antibiotice, ceea ce se întâmplă adesea în spitale, unde un pacient a fost tratat multă vreme cu antibiotice poate transmite altor bolnavi o tulpină bacteriană care a evoluat și a devenit imună la tratament. Bacteriile rezistente la antibiotice se pot transmite prin contact cu mâinile contaminate ale personalului medical sau prin simpla atingere a ușii de la toaletă, într-un salon în care se află patru pacienți. În orice caz, aceste noi bacterii rezistente la antibiotice au dezvoltat un avantaj biologic, sfidând tratamentul normal și complicând infecția.

                            ( Fragmentele de mai sus sunt extrase din cartea ’’Ghidul microbilor’’ scrisă de dr. Bonnie Henry)

          Din fericire pentru umanitate, spre deosebire de folosirea antibioticelor și a altor medicamente, există și alte metode alternative de eliminare a bacteriilor nocive, a virușilor și a paraziților. Una dintre aceste metode constă în utilizarea aparatului electrofiziologic denumit MAFG O3-O1, certificat CE de către Ministerul Sănătății prin Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și de către certificatorul internațional Bureau Veritas. Acest dispozitiv este brevetat de dr. Emilian Dobrea și de către dr. ing. Ion Tomescu. În prezent firma noastră deține două dispozitive de acest fel, cu ajutorul cărora se pot elimina agenții patogeni. Aceste aparate folosesc pentru eliminarea patogenilor frecvențele descoperite de către cercetătoarea americană Hulda Clark și secvențele numerice vindecătoare și regeneratoare ale cercetătorului rus Grigorij Grabovoij.

          Această metodă este total neinvazivă și fără efecte secundare. Drept urmare, vă invităm să o folosiți, chiar și doar în scop preventiv, efectuând o scanare a întregului corp  pentru detectarea  microorganismelor periculoase, la Centrul NM INTEGRATIVE THERAPY.