Intuiţia | Când și în ce condiții să o folosim?

Adesea folosim comenzi rapide mentale pentru a lua decizii. Există pur și simplu prea multe informații care ne vin din toate direcțiile și prea multe decizii pe care trebuie să le facem de la un moment la altul și pentru aceasta trebuie să analizăm de cele mai multe ori în detaliu. În multe cazuri ne folosim de intuiție, aceasta fiind scurtătura perfectă. Cu toate acestea intuiția ne este utilă numai în anumite condiții.

Cea mai importantă condiție este expertiza. Dacă sunt un alpinist de munte, atunci intuiția mea cu privire la faptul ca un anumit traseu este sau nu sigur, nu va fi corectă – nu am nicio cunoaștere anterioară pe care să se bazeze această decizie. În mod similar, dacă un profesor de istorie financiară ia o decizie de investiție, expertiza sa în istoria financiară nu se extinde în mod automat la investițiile financiare, prin urmare nu ar trebui să se bazeze pe intuiție pentru aceste decizii.

Este nevoie de o sumă surprinzătoare de expertiză specifică domeniului pentru a dezvolta judecăți intuitive exacte – în jur de 10 ani, potrivit cercetării. Și în acei 10 ani, repetarea și feed-back-ul sunt esențiale. De exemplu, un producător de emisiuni TV, pentru a dezvolta o judecată intuitivă despre emisiunile viitoare, ar trebui să se implice în mod repetat în luarea deciziilor cu privire la noile emisiuni TV și să primească feedback rapid și precis cu privirea la deciziile luate și dacă acestea au fost bune. În cele din urmă această repetare și feedback devin incorporate ca o învățare intuitivă și pot fi folosite pentru a lua decizii intuitive rapide și eficiente cu privire la noile emisiuni.

Învățarea se poate realiza, de asemena, și în subconștient, în timp, numită și învățare implicită. De exemplu, un șef de fabrică petrece în fiecare zi timp scanând fabrica, asigurându-se că totul este în siguranță și că muncitorii sunt productivi. După mulți ani în care a făcut acest lucru, el învață să recunoască cele mai importante semnale sau modele de activitate, ignorând informațiile irelevante.

A doua condiție se referă la tipul de decizie pe care o luați. Pentru a vă conduce la judecata intuitivă, problema ar trebui să fie nestructurată. O problemă nestructurată este una lipsită de reguli clare de decizie sau care are puține criterii obiective pentru a lua decizia; de exemplu, judecățile de ordin estetic cu privirea la faptul că un nou film sau o expoziție va avea succes, sau judecățile de ordin politic, cu privire la cel mai bun mod de a adopta o nouă inițiativă, sau judecățile în aprecierea resurselor umane cu privire la cel mai bun mod de a rezolva conflictul dintre angajați.

Tipurile de probleme care nu beneficiază de intuiție sunt cele care au reguli clare de decizie, criterii obiective și date abundente cu care să se efectueze o analiză. La efectuarea unui diagnostic medical, de exemplu, algoritmii calculatorului tind sa fie mai exacți decât o judecată medicală experimentală. Acest lucru se datorează faptului că aceste calculatoare pot calcula probabilitatea că un anumit set de simptome să indice o boală specială, în timp ce ține cont sex, vârsta și alți factori relevanți. Creierul uman, atunci când se confruntă cu o cantitate atât de mare de date, trebuie să utilizeze comenzile rapide mentale, iar acestea pot fi adesea imperfecte. Cu sute de posibile simptome și boli, ar fi foarte dificil pentru orice medic sa dezvolte profunzimea de expertiză necesară pentru a face o judecată precisă intuitivă asupra unei anumite boli.

Desigur, majoritatea deciziilor se află undeva între raționamentul estetic și algoritmul calculatorului. Atunci când cumpărați o mașină nouă, puteți să vă alimentați datele într-un algoritm de calcul pentru a calcula modelul cel mai eficient și mai economic pentru nevoile dvs., însă decizia finală va fi influențată de reacția dvs. vis – a – vis de aspectul mașinii – lucru pe care un computer nu îl poate evalua în locul dvs. De asemenea, decizia de a vă vinde produsul pe o piață nouă poate fi analizată cantitativ, dar rezultatul final va fi afectat de sentimentele noilor clienți cu privire la produs – ceea ce un calculator nu poate prezice.

Cu toate acestea, dacă există reguli clare de decizie care pot fi folosite pentru a crea un algoritm, dacă sunt disponibile date relevante și dacă decizia va fi evaluată cu criterii pur obiective (adică nu judecăți sau sentimente pur estetice) atunci o abordare analitică va fi mai de ajutor decât intuiția pentru a lua cea mai bună decizie.

Cea de-a treia condiție este perioada de timp disponibilă. Dacă aveți doar o fereastră mică de timp în care puteți decide, intuiția poate fi utilă deoarece este mai rapidă decât o analiză detaliată. Acest lucru este valabil, mai ales atunci când există foarte puține informații cu care să se ia decizia. Atunci când informațiile și timpul sunt limitate, folosirea comenzilor mentale rapide, cum ar fi intuiția, poate fi la fel de eficientă ca o abordare rațională.

Cu toate acestea, lipsa timpului în sine nu este neapărat un motiv bun pentru a utiliza intuiția. Atât cât vrem să credem că intuiția noastră ne spune ceva semnificativ, este totuși o scurtătură care ne-ar putea duce spre o cale greșită.

Intuiția este în esență un sentiment și nu cunoaștem sursa acelui sentiment. 

Este posibil ca aversiunea noastră față de o anumită opțiune să reflecte o nervozitate ascunsă, o insecuritate sau o teamă de necunoscut. Dacă este așa, intuiția noastră ne va conduce să respingem o opțiune care este bună. În același timp, cercetarea a constatat că sentimentele sunt relevante – chiar esențiale – pentru luarea deciziilor; un studiu al pacienților cu o tumoare în zona de emoție a creierului, a constatat că ar putea genera alternative, dar nu a putut să aleagă una.

În cele din urmă, este posibil să folosim atât intuiția, cât și analiza. Pot exista momente când intuiția ajută la restrângerea opțiunilor, care pot fi analizate într-un mod logic și rațional. Sau invers: o analiză detaliată inițială poate identifica câteva opțiuni care par la fel de bune și este necesară o intuiție pentru a o identifica pe cea mai potrivită. Dar înainte de a vă decide să aveți încredere în intuiție întrebați-vă: este o problemă nestructurată? Cât timp am pentru a decide?

Sursa: https://hbr.org/2015/04/when-its-safe-to-rely-on-intuition-and-when-its-not